TITLU: DOAMNE, FAMILIA MEA E RAIUL MEU [Intro – voce de bărbat, cu durere] Doamneeeee, Tu știi viața meaaaa, Câte lacrimi au curs din inima meaaaa! Am trecut prin zile grele, Dar mi-ai dat patru stele! Flori, iubirea vieții mele, Eric și Ayan, comorile mele! Saxofonule, plânge pentru ei, Vioară, spune dorul inimii mele! [Strofa 1 – voce masculină] Am plecat prin lumea mare, Cu speranță și răbdare, Am muncit și am luptat, Am căzut, m-am ridicat! N-am cerut palate, aur, Nici avere, nici tezaur, Doamne, tot ce-am vrut mereu, A fost bine pentru-ai mei! Când mi-e greu și sunt rănit, Mă gândesc la ce-am iubit, Familia-mi dă putere, Să înving orice durere! [Refren – bărbat și femeie] Doamneeeee, ține-mi familia, Binecuvântează casa mea! Flooоriiii, iubirea mea, Tu ești liniștea din inima mea! Eriiiiiic, băiatul meu iubit, Ayaaaan, înger neprețuit! Sanduuuu Fieraaaaruuuu, Pentru voi înving tot greul! Doamne, cât voi fi pe lume, Vă voi apăra prin fapte, nu prin vorbe! [Strofa 2 – voce de bărbat, emoționată] Eric, fiul meu iubit, Într-o zi de neuitat ai venit, Chiar în ziua mea de naștere, Mi-ai adus o nouă putere! Parcă Dumnezeu mi-a spus: „Uite darul tău de sus!” Nu-i avere mai bogată, Decât dragostea curată! Ayan, suflet minunat, Tata mereu te-a adorat! Două stele, doi feciori, Două raze dintre nori! Dacă lumea mi-ar lua Tot ce am în palma mea, Tot bogat aș fi mereu, Dacă v-aș avea la pieptul meu! [Interludiu – saxofon și vioară plângătoare] Eriiiiiic… Ayaaaan… Of, Doamne, cât vă iubesc! Clarinetule, plângi cu mine, Pentru tot ce am mai scump pe lume! [Strofa 3 – voce feminină] Eu sunt Flori, floarea lui, Jumătatea sufletului, Am și eu dureri ascunse, Rugăciuni în noapte spuse. Când îmi văd copiii zâmbind, Simt că toate se alin’. Doamne, ține-ne aproape, Să trecem cu bine peste toate! Sandu, omul meu iubit, Cu tine drumul l-am pornit, Să ne dea Dumnezeu putere, Să ne bucurăm de mângâiere! [Refren – vocile împreună] Doamneeeee, ține-mi familia, Binecuvântează casa mea! Flori, iubirea mea curată, Să-mi fii dragoste o viață toată! Eriiiiiic și Ayaaaan, Sunteți darul meu divin! Saxofonule, plângi tare, Spune lumii cât mă doare Când mă gândesc că timpul trece, Dar iubirea nu se pierde! [Strofa 4 – voce masculină, puternică] Nu sunt sfânt și nu-s perfect, Dar iubesc cu suflet drept. Am greșit, am învățat, Am căzut și m-am ridicat. Nu mă laud cu averi, Nici cu vorbe și puteri, Adevărata bogăție E familia mea, să știe! Pentru voi merg înainte, Cu Dumnezeu mereu în minte. Oricât viața m-ar încerca, Nu renunț la familia mea! Când voi fi bătrân odată, Să vă am pe toți în poartă, Să vă strâng la pieptul meu, Și să-I mulțumesc lui Dumnezeu! [Punte orientală – voce de femeie și bărbat] Iaca, iaca, ia-le-le, Doamne, păzește-mi stelele! Aman, aman, inima mea, Flori și copiii sunt viața mea! Iala, iala, of, of, of, Fără voi nu am niciun rost! Saxofon, plângi pentru noi, Să ne țină Domnul uniți pe toți! [Final – foarte lent, cu plâns în voce] Doamneeeee, dacă mă auzi, Binecuvântează-mi copiii! Flooоriiii… iubirea mea… Eriiiiiic… lumina mea… Ayaaaan… comoara mea… Sanduuuu Fieraaaaruuuu… Familia mea e tot ce am! Să ne ții uniți o viață, Cu iubire și speranță! [Outro instrumental] Saxofonul plânge lung, vioara suspină, clarinetul răspunde, acordeonul încheie cu o melodie orientală de jale. Vocile șoptesc: „Doamne, ai grijă de familia noastră…”